Ultimele update-uri medicale în fertilitate și concepție după 35+ ani

Sinteza tematică

• Tintele principale ale cercetărilor recente rămân optimizarea rezultatelor fertilității la femeile de peste 35 de ani prin planificare preconcepțională, management individualizat al rezervelor ovariene, utilizarea tehnologiilor de reproducere asistată (ART) adaptate vârstei, și integrarea evaluărilor genetice preimplantare (PGT-A) pentru a îmbunătăți ratele de naștere vii în contextul avansării vârstei materne (Braga et al., 2024; , Wang et al., 2025; , Hao et al., 2023; .
• În ecosistemul actual, discuțiile despre congelarea ovocitelor și despre optimizarea numărului de ovocite recuperate în programele sociale de conservare a fertilității sunt cruciale, având în vedere discrepanțele dintre timpul optim de investiție și eficacitatea la vârste crescute (Braga et al., 2024; , Wang et al., 2025; .
• O altă linie emergentă este înțelegerea impactului vascularizării ovariene și al factorilor de mediu asupra rezervelor ovariene la 35+ ani, cu implicații pentru strategiile de stimulare ovariană și pentru prognosticul IVF/ICSI în această cohortă de vârstă Wang et al., 2025; , Hao et al., 2023; .
• Pe lângă aspectele ovariene, studiile recente examinează rolul vârstei materne în calitatea embrionului, aneuploidia și rezultatele post-implantare, cu evidențe sugerând că vârsta influențează rata de sarcină ulterioară chiar și în cazurile de euploidie, subliniind necesitatea personalizării protocoalelor de transfer embrionar în funcție de vârstă Cecchino et al., 2024; , Kim et al., 2024; , Wang et al., 2025).

1) Conservarea fertilității și planificarea preconcepțională la 35+ ani

• Programele sociale de conservare a fertilității devin tot mai relevante, deoarece femeile apelează la vitrificarea ovocitelor ca o strategie de a îmbunătăți șansele de concepție în condiții de îmbătrânire ovariană; eficacitatea acestui proces depinde de vârsta la momentul recoltării ovocitelor, iar discrepanțele între numărul de ovocite necesare și cele obținute devin o provocare în rândul femeilor peste 35 de ani (Braga et al., 2024; .
• În plus, raportările recente subliniază că deciziile privind conservarea fertilității trebuie să includă consiliere cu privire la probabilitățile reale de succes în funcție de vârstă, precum și riscurile, costurile și etapele ulterioare, pentru a facilita alegeri informate pe termen lung (Braga et al., 2024; .
• În contextul 35+, planificarea preconcepțională ar trebui să integreze evaluări ale rezervelor ovariene (AMH, număr de folicule, RIN). Datele emergente indică faptul că acești biomarkeri pot ghida rezultatele, dar și că efectele altor factori pot influența prognosticul individual Wang et al., 2025; , Hao et al., 2023; .
• În consecință, consilierea interdisciplinară între obstetrică-ginecologie, reproductologie, genetică medicală și endocrinologie reproducției este esențială pentru a optimiza traseul de tratament la paciente cu vârsta peste 35 de ani (Braga et al., 2024; , Wang et al., 2025; .

2) Rezerva ovariană, vârsta și fiziologia vasculară a ovarelor

• Noile observații sugerează că, deși rezervele ovariene pot părea suficiente, funcția ovariană se degradează progresiv, contribuind la scăderea fertilității în jurul vârstei de 35 de ani, și acest lucru poate explica parțial scăderea ratei de concepție chiar și în prezența unei rezerve aparent suficiente Wang et al., 2025; .
• Studiile privind îmbătrânirea vasculară ovariană indică un rol important al remodelării vasculare în susținerea dezvoltării embrionare; deteriorările asociate vârstei pot influența rezultatele IVF/ICSI prin efecte asupra calității ovocitelor și a milieu-ului folicular Wang et al., 2025; .
• În acest context, intervențiile farmacologice sau nutraceutice orientate spre îmbunătățirea perfuziei ovariene și a microvasculaturii pot reprezenta direcții de cercetare, în timp ce în practica clinică se explorează protocoale de stimulare mai conservatoare sau personalizate, în funcție de profilul vascular și de obiectivele de fertilitate ale pacientei Wang et al., 2025; , Hao et al., 2023; .
• O înțelegere mai bună a mecanismelor de îmbătrânire ovariană poate influența deciziile privind timpii de transfer embrionar și opțiunile de utilizare a ovocitelor donate Cecchino et al., 2024; , Kim et al., 2024; , Wang et al., 2025).

3) Telomere, RTL și influența lor asupra IVF la vârste înaintate

• Cercetările asupra telomerele și lungimea telomerelor în celulele granulosa indică o legătură între biologia celulară a îmbătrânirii ovocitelor și rezultatele IVF la pacienții peste 35 de ani. Datele sugerează că lungimea telomerilor și expresia TERT sunt asociate cu ratele de sarcină în funcție de vârstă, iar integritatea telomerală poate influența dezvoltarea embrionului Hao et al., 2023; , Kolbaia et al., 2023).
• În plus, analiza embrionilor transferați arată că pacienții peste 35 de ani prezintă un risc crescut de aneuploidie și o rată mai mică de sarcină, ceea ce justifică utilizarea testelor genetice preimplantare cu stratificare în funcție de vârstă pentru a optimiza selecția embrionilor Hao et al., 2023; , Kolbaia et al., 2023).
• Aceste constatări susțin utilizarea PGT-A în modelele de transfer embrionar pentru femeile în vârstă, în special în scopul maximizării ratelor de sarcină într-un ciclu, însă valoarea PGT-A trebuie interpretată în raport cu circumstanțele individuale Adamyan et al., 2024; , Kim et al., 2024; .

4) Embriotransfer și strategii adaptate vârstei

• Studiile recente sugerează că orientarea către transferul de un singur embrion de înaltă calitate (SET) poate reduce riscurile nașterilor multiple, iar pentru femeile peste 35 de ani se recomandă SET în contexte adecvate; totuși, în anumite cazuri, transferul dublu de embrioni de calitate poate îmbunătăți rata per ciclu Wang et al., 2025), (Chen et al., 2024; .
• În funcție de profilul embrionar și de disponibilitatea embrionilor euploid, transferul euploid poate crește rata de naștere pe termen lung în grupa de vârstă avansată Adamyan et al., 2024; , Kim et al., 2024; , Wang et al., 2025).
• Cercetările emergente examinează impactul analogilor GnRH și strategiile de down-regulation în cicluri de transfer de embrioni congenitali congelate, sugerând beneficii potențiale Xie et al., 2024).

5) Bogăția noilor date despre rezultate la 35+ ani în ART

• Datele recente arată că rata de sarcină clinică scade odată cu creșterea vârstei, iar pentru femeile peste 35 de ani se recomandă prioritizarea transferului de embrioni de înaltă calitate, luând în considerare evaluări precum AMH, vârstă și BMI Wang et al., 2024; , (Bagheri et al., 2023; , Wang et al., 2024; .
• Studiile privind transferul embrionilor în cicluri de FET sugerează că o stratificare atentă a vârstei poate îmbunătăți rezultatele, iar în unele cazuri, transferul de un singur embrion de înaltă calitate poate fi la fel de eficient ca și transferul dublu, reducând riscul de complicații (Chen et al., 2024; , Xie et al., 2024).
• La vârste mai înaintate, complicațiile obstetrice pot fi mai frecvente; raportările despre vârsta maternă avansată indică riscuri crescute de preeclampsie, diabet gestațional și naștere prin cezariană Koenigbauer et al., 2023; , Rana et al., 2023), Zhang et al., 2024).

6) Etiologie, condiții comorbide și impactul factorilor de mediu

• În contextul fertilității la 35+, cercetările indică roluri potențiale pentru factori de mediu și stil de viață în eficacitatea tratamentelor de reproducere, cu mutații în răspunsul ovarian și rezultatele IVF (Braga et al., 2024; , Wang et al., 2024; , Gao et al., 2023).
• Studiile recente abordează relația dintre anomaliile microbiotei vaginale, vârsta maternă și rezultatele de implantare, sugerând că vârsta poate influența succesul IVF (Abdurrahman et al., 2024; , Kim et al., 2023).

7) Rolul deciziilor clinice despre donorii de ovocite și opțiuni de substituție

• Utilizarea ovocitelor donate poate crește semnificativ ratele de naștere în cazul femeilor cu rezervă ovariană scăzută sau cu risc crescut de aneuploidii; datele indică o îmbunătățire a ratei de naștere în anumite scenarii de vârstă avansată (Miguel-Escalada et al., 2023; , Quispe & Osorio, 2025).
• Evaluările privind recursivitatea la PGT-A sugerează un potențial beneficiu pentru selecția embrionilor, iar utilizarea acestui instrument necessită un cadru clinic adecvat Adamyan et al., 2024; , Kim et al., 2024; .

8) Practici clinice recomandate în contextul 35+ ani

• O practică optimă subliniază necesitatea unei abordări personalizate, bazate pe evaluări preconcepționale aprofundate și planuri de stimulare adaptate (Collinet et al., 2018; , Horne & Missmer, 2022; , Farkas et al., 2023; , Hamilton et al., 2023; , Adamyan et al., 2024; , Kim et al., 2024; , Wang et al., 2025).
• Este esențială comunicarea cu pacientele despre efectele potențiale ale vârstei asupra rezultatelor post-implantare și despre necesitatea monitorizării riguroase în sarcină, având în vedere riscurile obținute la vârsta maternă avansată Koenigbauer et al., 2023; , Rana et al., 2023), Zhang et al., 2024).

9) Implicații pentru politici de sănătate și cercetare

• Politicile de sănătate ar trebui să promoveze accesul la consiliere genetică, opțiuni de conservare a fertilității pentru femeile peste 35, și la tehnologii ART avansate (Braga et al., 2024; , Wang et al., 2025; , Hao et al., 2023; , Cecchino et al., 2024; , Kim et al., 2024; , Wang et al., 2025).
• Este necesară intensificarea studiilor asupra interacțiunilor dintre vârsta maternă și alte variabile asupra succesului reproducerii (Bagheri et al., 2023; , Wang et al., 2024; , Koenigbauer et al., 2023; , Rana et al., 2023).

Concluzie

• În ansamblu, ultimele update-uri medicale sugerează că fertilitatea la femeile de 35+ ani poate fi optimizată printr-o sinteză de conservare a fertilității, evaluări riguroase ale rezervelor ovariene, protocoale personalizate, utilizarea PGT-A când este adecvată și strategii de transfer embrionar adaptate vârstei; monitorizarea riscurilor obstetrice asociate vârstei avansate rămâne crucială. Colaborarea între centrele de reproductologie, obstetrică-ginecologie, genetică și nutriție este vitală pentru rezultate optime în această cohortă de vârstă (Braga et al., 2024; , Wang et al., 2025; , Hao et al., 2023; , Wang et al., 2024; , Adamyan et al., 2024; , Kim et al., 2024; , Wang et al., 2025).

Articole din această categorie

dr. Iancu Cezar - medic de familie